Deși au trecut mai bine de trei decenii de la executarea soților Ceaușescu, cei doi au rămas cu adevărat niște personaje și încă reprezintă un subiect interesant pentru toți românii și se bucură de popularitate. Cei doi soți aveau un obicei ciudat de Sfântul Nicolae, la care niciodată nu au renunțat.
Ce făcea Ceaușescu de Sfântul Nicolae
Nicolae și Elena Ceaușescu au fost cele mai
importante personaje ale comunismului. Cei doi au marcat cu adevărat acea perioadă și au rămas în amintirea celor care au trăit acele vremuri. De la cei care au trecut prin acele experiențe aflăm ce se întâmpla de Sfântul Nicolae.
Regimul comunist a lăsat urme prea adânci pentru a fi uitate prea curând. Obiceiurile celor doi soți erau lege pentru toată lumea, mai ales în preajma sărbătorilor. Soții Ceaușescu erau atei și dictatorul și-a dorit ca toată lumea să le calce pe urme. Astfel, pe 1 Decembrie nu era Ziua României și, cel mai dureros, nu exista Moș Nicolae.
Pentru că nu credea în Dumnezeu, Nicolae Ceaușescu nu accepta urări de ziua lui de nume și, în general, nu era de acord cu onomastica nimănui, dar oamenii tot își urau La mulți ani pe ascuns. Dintotdeauna, Nicolae Ceaușescu a afișat o neîncredere în cele sfinte și nu credea că există vreun sfânt la care oamenii să se poată ruga.
Ceaușescu a interzis Crăciunul
Sărbătorile de iarnă de amintesc de Nicolae și Elena Ceaușescu, pentru că ei au fost cei care au furat bucuria copiilor de a-l primi pe Moș Crăciun. Nicolae Ceaușescu îi obliga pe români să muncească în zilele de 25 și 26 decembrie, pentru că nu era de acord cu Nașterea Domnului, iar Moş Gerilă își făcea apariția în noaptea de Revelion.
Soții Ceaușescu aveau masa plină de Crăciun, deși existau mulți români care nu aveau ce pune pe masă și toți primeau mâncare cu porția. Petreceau, voiau lăutari de seamă și se distrau în noaptea de Crăciun.
Aceștia preferau doar preparate tradiționale, făcute din produse naturale, legume și fructe proaspete, cultivate în pământuri bune, tratate numai cu îngrășământ natural. În plus, carnea trebuia să provină de la animale care pășteau numai pe câmpuri netratate chimic, crescute cu atenție și doar mâncare bună.
„De Crăciun, în bucătărie se preparau sarmale, friptură, cozonac. Cei doi nu mâncau exotic, deși unii tind să creadă asta. Erau, în sufletele lor, niște țărani. În frigider aveau de toate, dar tot bucatele romanești preferau”, a povestit arhitectul Camil Roguski.