Preoţii spun că blestemul părinţilor se prinde foarte uşor şi nu puţini sunt acei credincioşi care, copleşiţi de necazuri şi neîmpliniri, îşi dezvoltă convingerea că toate li se întâmplă pentru că au fost blestemaţi.
Dumnezeu zice: ‘Petru, adu repede dosarul: gata, ăia nu mai au viaţa lor persoanlă, le-a dat mă-sa verdictul’.
De ce când blestemă mamele astea vă programează în aşa hal că nu mai ştiţi ce să faceţi cu viaţa voastră? Pentru că au putere asupra voastră şi voi de frică faceţi exact ce spun ele. Sunt multe persoane care spun: ‘Eh, eu nu o bag în seamă pe mama’. Sunt foarte multe mame manipulatoare. Adevăratele mame nu blesteamă, nu stau în faţa copiilor pentru că nu sunt profesorii lor. Nu stau nici măcar în stânga sau în dreapta pentru că nu trebuie să se ia de gât copilul cu tine că nu eşti prietenul lor. Adevăratele mame stau în spatele copiilor ca să-i ajute atunci când cad. Dragostea adevărată nu e atunci când nu-l laşi să cadă deloc, ci atunci când, căzut fiind, îl ridici.
Eu nu înţeleg câtă putere de convingere au unele mame ca atunci când se duc băieţii lor la ele, pleacă ăia înverşunaţi, îşi urăsc şi copiii, şi nevestele şi tot. Ce le faceţi? Faceţi-le un cockteil de bunătate, de speranţă, o mâncărică bună de-a voastră plină cu energie pozitivă, şi nu le mai suciţi minţile.
Mai auzeam un preot că blestemul de mamă se prinde ca ceara. De ce băgaţi frică în tineri, nu-i vedeţi că nu mai au familii deloc, nu mai ştiu ce înseamnă viaţă personală, nu mai ştiu ce decizii să ia în viaţă? Una, două, toţi merg la mama, aleargă la popi. Toţi merg teleghidaţi.
Nu mai are nimeni bărbăţie, puterea să lupte cu viaţa, îndrăzneala pe care a lăsat-o Hristos: ‘Îndrăzniţi, eu am biruit lumea’, a spus Hristos. Lumea blestemului, răutăţii, manipulării, prostiei. P-asta a biruit-o Hristos. Lumea fricii. Te duci în societate, vin şefii şi bagă frica în tine că dacă nu faci asta te dăm afară. Aşa, si? Afară de unde, de la serviciul tău? Mai sunt încă 4 miliarde de locuri de muncă.
tot ce va spus mama, daţi-i programul ei înapoi şi spuneţi-i că voi sunteţi alte entităţi. Dacă nu aveţi cu cine să discutaţi, scrieţi pe o foaie şi ardeţi foaia şi o să vedeţi că lucrurile le schimbă.
Femeia trebuie să te iubească şi-n autobuz, şi-n ultimul Range Rover. Iar tu te-ai despărţit pentru că nu era pentru tine. Nu v-a blestemat nimeni, nu mai staţi programaţi de mamă. O să vă regăsiţi în momentul în care vă eliberaţi, când creierul ştie că s-a eliberat, când sufletul simte că a ieşit tot ce avea pe el. Atunci o să se aşeze viaţa voastră. Rugaţi-l pe Dumnezeu, când sunteţi în genunchi, să vă dea o mână de ajutor şi voi să vă ridicaţi.
Nu are nimeni putere asupra voastră. Singura putere e în voi. Credinţa înseamnă putere, să crezi în Dumnezeul care te-a creat, să crezi în Dumnezeul iubirii că doar El îţi dă putere şi speranţa. O să ajungeţi de plâns dacă vă lăsaţi manipulaţi, o să ajungeţi să nu mai luaţi decizii singuri, vor lua alţii decizii în locul vostru„, atrage atenţia Daniel Balaş.