Ion își cumpără pantofi noi și mândru nevoie mare îi lustruiește bine și se duce la bal în sat să se dea mare cu ei.
La un moment dat o ia la dans pe Maria și, cum asta nu se uita la pantofii lui îi zice:
– Marie, tu ai chiloți albi.
– Da de unde știi, mă Ion?
Păi nu vezi ce pantofi lustruiți am?
Apoi, o ia la dans pe Floarea și îi zice și ei:
– Floareo, tu ai chiloți rosii.
– Da de unde știi, Ion?
– Păi nu vezi ce pantofi lustruiți am?
O ia la dans și pe Ildiko se tot chiorăste și, nelămurit, după un timp o întreabă:
– Auzi, ce culoare au chiloții tăi?
– N-am chiloți pe mine Ion, da de ce-ntrebi?
– Off! Ce m-am speriat! Am crezut că mi s-au crăpat pantofii!
Duminica, la biserică, o femeie îi zice preotului plângând:
– Părinte, aseară soţul meu a murit fără lumânare!
– Dumnezeu să îl odihnească în pace! Şi a avut vreo ultimă dorinţă?
– Da, zice femeia, plângând şi mai tare, a zis: „Muiere, lasă puşca jos!”.